17. Momente bune și rele din ultimul an.

O să încep cu replica obișnuită a acestor postări: nu-mi amintesc! Ceea ce poate să însemne că lucrurile n-au fost așa rele în ultimul an, dar nici așa bune. Undeva la mijloc de află răspunsul - ca de obicei.
Dar dacă ar fi să aleg un moment cu adevărat trist din ultimul an, aș alege unul recent și mai exact ziua când am aflat că cea mai bună prietenă a mea nu va putea ajunge vara asta în România. Ei bine, îmi e tare dor de ea și mi-ar fi plăcut s-o văd după un an în care i-am tot dus dorul. Dar chestii de genul ăsta se mai întâmplă și nu prea avem ce facem. Sper să vină la iarnă! Dacă nu merg eu la ea și-o iau cu forța! :)
Alt moment prost, ar fi chiar mai devreme când am încercat să fac o pizza și din aluat mi-a ieșit o supă. Știu, mă voi lăsa de meserie. Măcar am strâns aluatul de prin bucătărie - din toată bucătăria.
You see? Momente proaste sunt în fiecare zi, cu zecile. Dar sunt acoperite de momente drăguțe. Cum ar fi că eu nu mă voi mai apropia de cuptor, deci viețile unor oameni sunt în siguranță - încă.
Momente bune? Păi, acum este unul. Am descoperit filmul „LOL” (în care joacă Miley Cyrus) pe care-l caut de mult timp și am reușit chiar să-l văd fără să-mi explodeze laptopul sau ceva de genul ăsta. Am la poștă (mă rog.. pe drum spre poștă) două comenzi care abia aștept să ajungă și plus de asta (pentru a vă reaminti) am scăpat de cei care trebuiau suportați - cei care mi-au mai citit blogul, știu despre ce e vorba.
Momente bune și mai vechi? Nu pot să uit ziua când am aflat că cei de la LIBRIS vor să-mi sponsorizeze blogul. Asta a fost una din chestiile care a făcut ca totul să conteze. Și desigur, comentariile care sunt la postarea Concurs, sunt mai mult decât superbe și mă bucură de fiecare dată când le citesc! Așa că vreau să vă și mulțumesc cu ocazia asta pentru cuvintele frumoase (sună a clișeu, știu).


Cam atât pentru postarea de azi. Vă anunț că a dat reciteală în mine și m-am apucat de „Legendele Olimpului - ZEII”. Probabil voi face și o recenzie în caz că voi fi într-o stare favorabilă scrisului, dar până atunci, vă las un citat care mie mi-a plăcut mult:


Dar Prometeu ridică fruntea și cată către zarea largă, către câmpiile întinse și către fluvii, către mări. Zărește-n sate și orașe mii, zeci de mii de flăcărui. Sunt focurile ce-s aprinse de către oamenii lui dragi. Beznele nopții-s risipite. Copiii lumii se-ncălzesc la vetre și femeile au învățat să fiarbă-n clocot carnea dihăniilor vânate. Meșteșugarii se trudesc, cu ajutorul focului, să făurească pentru dânșii unelte noi de pescuit și de vânat, și adăposturi, și veșminte ce le fac viața mai ușoară și mai plăcută tuturor...
Privește peste zări titanul. Zâmbește-n el. E mulțumit. Știe că și-a-mplinit menirea.

Comentarii

  1. =)) Asta îmi amintește de prima dată când am încercat eu să fac clătite! =))) PRĂPĂD!!
    Fierbeau :-ss și desigur m-a avertizat mama să nu mai calc prin bucătărie decât pentru a lua apă din frigider! =)))
    Adevărul e că eu n-am strâns după mine.. :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu nu m-aș risca.. ți-aș aduce eu apa ;)

      Ștergere
  2. Citatul dat de tine mi-a făcut poftă de citit Legendele Olimpului :x

    RăspundețiȘtergere
  3. mai bine sa nu ma gandesc la ultimul an din viata mea :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îmi vine în minte numai „și ultimul an din viața ta te-a ajutat să fii cine ești azi” :)

      Ștergere
  4. Speram la mai multe momente bune si la mai putine momente rele!:)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu