Ultima vrăjitoare din Transilvania de Anna Vary

Aveam o credință specială legată de artă, și anume că viața fiecăruia din noi este materialul pe care ne putem desfășura liber imaginația.

Gândindu-mă la conceptul de vrăjitoare, văzând coperta și punând accentul pe „Ultima vrăjitoare” mă așteptam la ceva spectaculos, înfricoșător și întunecat. Atunci când am deschis paginile cărții, eram pregătită să văd o ceață ieșind, învăluindu-mă și cartea lipindu-se pe mâinile mele până întorc și ultima pagină. Înainte de asta, am tras cu ochiul ultima copertă și am văzut ceva legat de o tipă, Alexandra, care e o adolescentă rebelă - atât am citit de pe copertă. Toate bune până când am început s-o citesc.

În această carte sunt amestecate două lumi: cea mistică a vrăjitoarelor și cea modernă cu Facebook, Mess și alte bălării de genul. Ei bine, mie nu mi-a plăcut asta deloc. E ca și cum aș lua un roman din colecția chic și l-aș îndesa în Dracula de Bram Stoker. Pur și simplu nu merg împreună. Citeam despre o casă bântuită și apoi Alexandra vrea să intre pe Facebook de pe mobil; păi s-a dus orice atmosferă gotică. Pe lângă asta, Alexandra mi se pare superficială și chiar - ușooor - nesimțită.

Îmi cere să mă descalț. Îmi azvârl cu o mișcare îndelung exersată teneșii din picioare, dar observ că unul dintre ei a aterizat într-un coș cu mere.

Îmi adusese și o scrumieră deși, vai, în entuziasmul care mă lovise, scrumasem și pe podea.

Apoi, altă chestie ar fi iubitul ei Răzvan - care îi este și frate vitreg. La un moment dat, Alexandra vorbește despre cum oamenii nu înțeleg asta și despre cât de mult se iubesc ei. După câteva pagini povestește cum ea - o tipa de 16 ani - s-a culcat cu el numai când era beat și mai avea o prietenă, pe Claudia - 18 ani - care i-a prins împreună și s-a despărțit de el. Ce urmează după asta? Desigur el își găsește o altă prietenă, pe Mirela, dar continuă să se culce cu Alexandra. Frumos, sau ce? Uuu și uitasem, în timpul în care Răzvan era cu Claudia, Alexandra era cu un tip Eugen - la mișto - ca să nu se prindă Claudia; și se purtau ca un cuplu adevărat, săruturi, îmbrățișări, etc. Dar în caz că nu v-ați prins, dragoste adevărată era între Răzvan și Alexandra, chiar dacă nimic din relația lor nu denotă asta, trebuie s-o crede pe autoare.

Revenind la ceea ce scria pe copertă - că nu degeaba am menționat - trebuie să vă spun că rebelă ar fi ultimul cuvânt cu care ar putea fi descrisă Alexandra - cel puțin în viziunea mea. Așa cum o văd eu, ea este genul de tipă respinsă de societate, acel gen de om ciudat lângă care nu poți să stai prea mult; chiar ea recunoaște că nu iese în evidență decât prin felul cum se împiedică sau alte stângăcii de genul. Deci unde este personalitatea rebelă? Nicăieri.

Dacă e ceva ce apreciez la o carte, felul în care este scrisă ar putea fi în top trei. Nu-mi place limba română amestecată cu limba engleză. Și eu mai folosesc cuvinte în engleză așa, fără rost, dar pe un blog, nu într-o carte publicată, adresată tuturor cititorilor. Ei bine, dacă îi dau această carte unei persoane care nu știe limba engleză, o să fie destul de interesant. Sunt printre rânduri expresii de genul: what the heck, seriously now, Hang in there, baby girl. I'll be with u in a heartbeat, come on, girl, it's just a stupid dream, God, whatever, ask them, etc. Da, înțeleg că engleza sună bine dar totuși mi se pare stupid să o găsesc într-o carte pe care o citesc românii; niciodată n-am apreciat amestecarea limbilor. Adică într-o carte din orice librărie a Marii Britanii - de exemplu - e vreo carte în care să zică cineva ceva în română? Nu. Atunci noi de ce să amestecăm limbile numai pentru că sună șmecher?! Sincer, asta mi se pare că împuținează numărul de cititori. Eu am citit mai de mult o carte cu foarte multe cuvinte în franceză - care e pentru mine ca un fel de chineză - și știu că mă enerva să o întreb pe mama mereu sau să caut pe Google ce înseamnă x sau y lucru.

Îmi pare rău că nu vă pot recomanda această carte. Sincer, este și scumpă - ținând cont că e de mărimea unei ediții de buzunar, iar coperta și foile nu sunt de cine știe ce calitate - iar conținutul lasă de dorit (părerea mea).