I've got a tight grip on reality

Și am impresia că timpul trece altfel. Mi-a fost confirmat că iluzia coincidențelor nu există și parcă ceva s-a rupt. Încet dar sigur se mai termină o săptămână de toamnă, în care frigul a condus lumea.
Toată lumea se schimbă la un moment dat nu? Ar trebui să știm asta atât de bine încât să nu ne mai afecteze. Însă e ciudat cum fiecare diferență ne șochează oricât am fi de împietriți - dar e bine și fără sentimente, e liniștitor să privești și să nu simți nimic.

Nu am văzut niciodată condusul ca o chestie interesantă ci numai ca pe încă un mod de a muri datorită greșelilor tale sau alte altora. Acum însă, tare mi-ar plăcea să conduc până la mare, să mă așez pe nisip și să stau acolo mult și bine. Apoi aș alege alt loc și altul și altul până când l-aș găsi pe cel în care totul este clar, concret, real - și în care nu există niciun strop de mizerie sufletească.

Mă întrebam.. când vor înceta banii să conducă lumea? 
Zic.. dacă îi aveți, renunțați la ei, toți îi vor vrea, toți se vor vine în orice fel posibil pentru a-i obține. Ceea ce e greu de înțeles pentru unii e că banii nu se termină niciodată așa că stați calmi dragilor sunt toți ai voștri numai că nu știți de unde să-i luați - asta ca o paranteză a.. orice.

O zi de joi. Friguroasă zi de joi.
Atât.