Nu judeca o zi de luni după cum ți-a mers duminică

Pentru un om care deja își făcuse testamentul gândindu-se la ziua de azi, pot spune că stau destul de bine cu toate. Ieri, mi-am făcut așa un plan - în mare - care să cuprindă ce trebuie să fac azi. Parcă toate se adunaseră de făcut într-o singură zi de luni, care pe lângă că e început de săptămână ceea ce o face groaznică mai era și încărcată de diverse bălării.

Nu pot să-mi explic când a trecut ziua! Parcă acum câteva minute era dimineață și mă trezeam cu greu, înfruntam frigul, pentru a merge la o colegă care să-mi deschidă calea în Împărăția Matematicii - partea bună a fost filmul văzut după și anume Wrong Turn 4; nu mă voi sătura niciodată de filmele astea. Apoi, am fost întâmpinată ca de obicei de o clasă înghețată unde caloriferele nu sunt puse decât pentru a sprijini pereții - cum am mai spus - unde mi-am petrecut cinci ore din viață, pentru că la ultima oră ne-am mutat în încăperea la fel de înghețată care conține tehnologie și anume calculatoare - asta îmi amintește că mâine am de scris la „Azi am vrut să-ți spun că...”.

Cât despre minunata zi de marți care urmează, nu mă amenință nimic și din păcate, nu că i-aș dori răul acelui copil dar dacă asta înseamnă câteva ore libere în plus - asta e! Acum, pentru că sunt cetățean european și am drepturi, voi merge să citesc în patul meu călduț, alături de motanul meu negru și leneș. Cât despre Carlos Ruiz Zafon.. mare om, mare caracter!