Un fleac..

Poate dacă ar fi fost vorba despre alte cuvinte, care să îmi transmită altceva, nu aș fi dat atenție. Dar nu, nimic nu a fost diferit - iar asta nu o spun pe un ton împăcat. Știu că poate fi numai o întrebare care să umple tăcerea și știu că exagerez de obicei când vine vorba de întâmplări asemănătoare dar dacă eu visez și nu fac decât să construiesc scenarii, de ce și-a băgat numărul în telefonul meu? Zic: „Pleci?”.

Lăsând asta, pentru că poate dispărea până mâine așa cum s-a mai întâmplat și altă dată - mâine începe școala și chiar nu îmi era dor de praful de cretă și tot ce aduce el la pachet. Exceptând ceva sexy și ceva.. inexistent, nimic nu o să fie interesant mâine. Un fleac, o să ne ciuruiască - nimic nou. Încă sunt revoltată când mă gândesc la vacanța de Paște și cum s-ar putea să n-o mai primim, dar sper să fie o idee care să dispară la fel de repede cum a venit.  

Pe mâine! (ciuruire plăcută!)