In the end


Trezirea e grea. Nu contează cât ai dormit, trezirea va fi întotdeauna dificilă. Ochii vor vrea mereu să stea din ce în ce mai mult închiși până când uiți motivele pentru care ar trebui.. Ar trebui să ce? Nu.

Okay, aș vrea să știu ce o să conteze la final. Pentru ce o să mă bucur după? O să-mi regret naivitatea? Pentru că de mult ori îmi e dor de ea. Era mult mai ușor, nu exista timp irosit. Acum există și e din ce în ce mai mult. Cum se recuperează așa ceva? 

Poate ai nevoie de cu totul și cu totul altceva. Sunt de acord. Aș minți să spun că știu. De fapt, ce facem noi aici nu se numește teatru?