Fluturi de Irina Binder (volumul II)

Inițial m-am gândit să nu mai revin cu o recenzie și pentru cel de-al doilea volum realizând că este la fel de prost scris ca și primul, a menținut nivelul dezamăgirii și are același aer de telenovelă care la un moment dat sufocă cititorul.

Văzându-mă atât de revoltată într-o mare de fani ai acestei „serii” am început să cred că poate sunt eu nebună și de fapt Irina Binder nu e chiar așa rea ca și scriitoare. Comentariile găsite m-au ajutat să încadrez cititorii de „Fluturi” în categorii nu foarte drăguțe. Replica generală e că toți au citit-o cu sufletul. Stau și mă întreb, dacă o mulțime de oameni susțin că aceste două volume sunt cele mai bune cărți citite de ei, îi ce lume trăiesc?! Cuvântul cel mai potrivit pentru aceste două cărți este: KITSCH.

Am fost întrebată de nenumărate ori pe parcursul lecturii de ce continui cititul dacă nu-mi place nici acțiunea, nici personajele, nici nimic. Ei bine, eram curioasă de motivul publicării - motiv încă absent. Da, o prietenă a Irinei Binder a rugat-o să spună această poveste - am citit și despre asta. Pot înțelege, dar dragă Irina, care singură ai menționat că „nu am talent, nici studii, nici ambiții din acestea…” care este sensul publicării unei cărți pe care știi de la bun început că nu o vei scrie bine? Și mai mult de atât, promiți un al treilea volum pe care îl vei continua tot cu lipsa de talent. 

Nu intenționez să mă leg de polemica ce s-a format în jurul intenției de a folosi cazul social în favoarea vinderii mai multor volume, dar nu mă pot abține să întreb: dacă intenția de a-i ajuta pe alții din vânzarea acestor cărți nu avea ca rol publicitatea, de ce nu a fost ținut totul secret? Apare un nivel ridicat de ipocrizie atunci când persoana X spune că a vrut să fie totul discret dar a menționat de câteva ori despre intențiile respective. Bun! Exact definiția pentru „discret”.

Revenind la al doilea volum și totodată la părerea mea finală despre „Fluturi”: te scufunzi în clișee și există un pericol imens să nu mai poți scoate capul la suprafață de sub toată banalitatea sufocantă! Am pornit lectura cu așteptări imense și am sfârșit-o prin dorința de a duce la reciclat ambele volume numai pentru a scăpa lumea de niște exemplare în plus. Această „lucrare” a I.B. nu se poate numi literatură - nu este literatură. Cel mai mult mă sperie fanii acestei scrieri lipsite de valoare, care încurajează apariția a cât mai multe volume. Dacă fiecare se trezește peste noapte că vrea să publice o carte, chiar dacă are talent sau nu, atunci toți putem deveni scriitori. Iar cei adevărați, persoanele cu un talent literar imposibil de ignorat, își vor pierde acel element special pentru ca deja toată lumea poate să scrie și nu e mare brânză să scoți o carte. Sincer, știu zeci de bloguri pe care am găsit povești scrise mult mai bine! Iar ăsta e un semn de întrebare pentru că majoritatea blogurilor pe care le citesc aparțin persoanelor tinere și foarte tinere - care nici măcar nu au cărți scoase. :)

Calitatea inferioară a poveștii nu face decât să atragă mediocritatea - probabil persoane care își pot număra pe jumătate din degetele de la o mână (da, jumătate) cărțile citite în toată viața lor. Sper să nu mai dau vreodată peste un așa fel de maculatură, cum nu mi-a mai fost dat să citesc! Măcar dacă povestea ar fi fost una care să merite spusă, dar am întâlnit acest tipar de nenumărate ori, numai că scris frumos, elegant, cu stil, cu sens. Povestea, îmbibată până la refuz de dramă telenovelistă, nu transmite niciun mesaj, nu ajută la nimic, nu te pune pe gânduri, nu te atinge nicăieri. Mi se pare chiar un subiect periculos pentru femeile cu puțină minte, care au avut antecedente ce implică violența domestică și nu văd în această relatare stearpă decât un alt model de femeie slabă, fricoasă, ce se lasă călcată în picioare. Nici măcar pasajele în care erau descrise ieșirile anormale nu au avut vreo putere asupra emoțiilor mele pentru că lipsește esența. Singurul lucru pe care I.B. mi l-a transmis au fost mulți nervi decorați cu puțină frustrare pentru atât de multă lașitate și prostie în care au fost îmbrăcate personajele. Evident, dacă tot ce ai citit în viață au fost etichetele rufelor, atunci și „Ana are mere.” îți atinge sufletul. Ideea e că, atunci când scrii o carte și ți se pare ușor, înseamnă că faci ceva greșit. E nedrept cum pretențiile anumitor edituri sunt undeva sub nivelul mării...

Comments

Anonymous said…
ma bucur ca mai sunt persoane care vad lipsa oricarui gram de valoare literara atunci cand vine vorba de irina binder si ale ei carti incredibil de prost scrise
Anonymous said…
Anna esti cam prostuta ...pe bune
Irina Binder este o autoare foarte buna!! Tu doar esti ofticata de succesul ei.
,,Critici voi,cu flori deserte,
Care roade n-ati adus-
E usor a scrie versuri ,
Cand nimic nu ai de spus.
Anna said…
Acum că m-ai prins nu mai spune și tu.. :(
Totuși, în caz că mai revii cu vreun comentariu, îmi poți spune și mie câteva lucruri care te-au impresionat la aceste două volume? Eu sunt cam prostuță după cum ai observat..
Maria said…
Anonymous numai faptul ca ai inceput cu o jignire arata cam ce fel de "fani" au aceste carti. De fapt nu am la ce sa ma astept. Asa autoare, asa fani. Nici ea nu se impaca bine cu criticile. ;) Intre timp doamna/domnule mai puneti mana pe o carte buna, nu pe astfel de scrieri dureros de banale! Aceste carti nu au nicio legatura cu literatura si nu ofera nimic constructiv publicului caruia i se adreseaza.
Anonymous said…
Ma amuz copios de fiecare data cand vad sclavii irinei binder atacandu-se pentru comentariile negative :)) oamenii astia nu realizeaza pe ce lume sunt :))
Ana said…
Poate Irina si-ar putea lua adoratorii la cateva lectii de gramatica. De la emotii a uitat sa inchida ghilimelele, sa lase spatiu intre virgula si cuvantul care ii urmeaza si multe altele.
Anna, daca sa fii destept inseamna sa scrii ca persoana respectiva eu zic sa fim cat mai "prostuti".
Maria said…
Exact la fel face si Irina Binder. Ea nu intelege ca odata ce expui ceva unui public intotdeauna vor exista si comentarii pozitive si comentarii negative. Sau poate treaba asta tine de faptul ca este o diva si nu accepta pareri diferite de ale ei. ;))
Alexandra F. said…
Nu vreau sa fiu rea dar cu versurile alea creepy omul ma face sa ma gandesc la o secta ciudata :-s
Imi place recenzia ta! Eram tentata sa cumpar si eu cartile astea dar am vazut parerea ta apoi am mai cautat si altele, am vazut oameni care desfiinteaza aceasta popularitate falsa a cartilor si m-am lecuit.
Melinda said…
Bazaconia Fluturi a luat amploare numai datorita cresterii numarului de inculti. Incearca sa spui unui incult sa citeasca si altceva in afara manelei Fluturi ca incepe sa o zeifice pe cea care s-a autointitulat "diva" Binder. Fanii ei fac parte din toate categoriile : pensionare moarte-coapte dupa povesti de telenovela, fufe ce viseaza la garoi cu lovele fara numar, ex-pitipoance nostalgice carora le-a trecut faina prin traista si vor sa se pocaiasca precum s-a pocait Binder, prostalai si prostaloaice detinatori de diplome universitare obtinute la fabricile de facut diplome, analfabeti ce nu au reusit sa treaca examenele de bacalaureat, manelisti si maneliste.
Nicio sansa pentru eradicarea inculturii. Multor edituri nu le pasa de valoarea literara a unei carti, distribuitorii de carte nu urmaresc decat sa-si vanda marfa spre deliciul cititoarelor ahiate dupa maneaua Fluturi.

Raspandirea nonvalorii Fluturi s-a facut datorita blogului lui Binder. Acolo au inceput sa se adune fanii cazuti in extaz datorita predicilor semidocte pe care ea le posteaza cu regularitate ca sa nu o uite lumea. Predicile alea intalnite si prin bazaconia Fluturi nu numai ca sunt infantile, de genul redescoperirii faptului ca pamantul este rotund, dar sunt semidocte ce lezeaza inteligenta unui om normal din punct de vedere cerebral. Binder nu-si scoate capul din cartile de dezvoltare personala, de aici i-a intrat ei in cap ca este "diva", ca lumea e rea si invidioasa pe mazgaliturile ei, de parca ar fi laureata premiului Nobel. Cautati pe internet si o sa vedeti reclama pe care si-a facut-o: pe blogul ei, pe pagina de fb, pe diferite alte bloguri si site-uri isi ia diverse nume si incepe sa-si laude tampenia-Fluturi, pe Youtube si-a facut singura filmulete cu citate din carte, pe Pinterest si-a pus poze cu aceleasi citate infantile. Incultii au pus botul la reclamele ei, ba unii i-au mai si luat interviuri prin reviste de doi bani dedicate gospodinelor cu creier de gaina. Asa a ajuns o carte nonvaloare si o semidocta sa se lanseze!
Anonymous said…
Imi permit, desi nu imi place sa o fac, sa fiu indiscreta si sa va intreb daca ati citit BELETRISTICA? Aceasta carte ( despre care recunosc ca am citit ambele volume) nu se incadreaza in aceasta categorie. Firul narativ e "disipat" uneori, personajele sunt prost construite, ca sa nu mai vorbim de greselile gramaticale care o impanzesc (sa presupunem ca nu sunt datorate autoarei).
Florina I.
Anonymous said…
Deci cartea are pasaje bine scrise, are pasaje care surprinde f exact sentimentele unui om in diverse situatii.Cartea incepe atat de sufletist si romantic.Actiunea insa este execrabila-lasand la o parte ca prezinta tiparul unei femei intretinute, instabila emotional, trecand de la un barbat la altul, prezinta niste barbati a caror iubire nu pare reala, desi romanul ni se spune ca e real,actiunea e deprimanta, ne arata o femeie care prefera sa fie intretinuta de cineva decat sa-si croiasca un drum in viata cu propriile puteri.Sincer am fost dezamagita-trecerea de la stilul atat de caligrafic de la inceputul romanului la conversatia de mahala a celor 2 prietene, de fapt, aceea conversatia mi- a deschis o fereastra spre lumea tinerilor din ziua de azi, mod de viata,limbaj folosit etc...Sincer sunt curioasa ce a zis Matei cand a citit cartea si a vazut ce simtea cu adevarat femeia de langa el?Cartea e mediocra, povestea e derizorie, are cateva parti frumoase, din poeziile ei sunt cateva strofe frumoase,titlul e bine ales, de fapt eu inteleg ca aceasta carte a fost un jurnal care pt a fi.publicat mai avea nevoie de slefuiala.Eu cred ca motivul Irinei Binder a fost ca a dorit sa daca publica povestea ei de dragoste.
Melinda said…
"Cartea are pasaje bine scrise, are pasaje care surprinde f exact sentimentele unui om in diverse situatii"? Care sunt pasajele alea? Pai situatiile de care a avut parte personajul principal din carte si le-a creat singura, de buna voie si nesilita de nimeni. Sa fim seriosi, care fata decenta si bine educata, care da cu adevarat dovada de maturitate (asa cum pretinde ca este personajul din carte) pleaca imediat cu primul aparut in cale? Nici macar nu se poate vorbi de sentimente in cartea asta. Ea este emotionata tot de lucrurile materiale: sampania frantuzeasca scumpa cu care este momita de catre cei doi cocalari intalniti in discoteca, limuzina acestora, viloaiele lor de la Poiana Brasov si Snagov (se pune chiar stapana pe vila de la Snagov, cand se muta acolo, din moment ce incepe sa cumpere, tot pe banii cocalarilor, diverse lucruri pentru schimbarea decorului), vacantele petrecute in Grecia etc. Si toate au un pret, fireste, pentru ca playboy-ul are destula experienta cu pipitele innebunite dupa bogatiile lui. Unde sunt sentimentele cand eroina se declara iubita unuia, dar i se scurg ochii dupa altul, pe care, de altfel, nici ea nu stie precis daca il iubeste cu adevarat? Mai mult, autoarea accentueaza faptul ca toti barbatii de cum o vad pe Irina cad ca mustele dupa ea, de parca atunci au vazut prima femeie din viata lor. Ce are special personajul feminin? Pai judecand dupa tonele de epitete pe care singura si le atribuie, ar trebui sa fie zana din povesti, numai ca faptele ei si modul vulgar de a vorbi o contrazic.

Daca vreunul din personajele masculine ar fi citit cartea asta, in mod sigur fiecare ar fi avut alta versiune decat cea a lui Binder. Probabil ca Matei s-ar gandi cam mult, din lungul sir de aventuri avute cu diverse femei, care din ele s-a numit Irina, si posibil in final sa-si aminteasca de ea pentru ca doar a mai si caftit-o din asa zisa gelozie - eu cred ca si-a dat si el seama ca ei ii umblau ochii dupa altii. Robert, cel care avea si el diverse aventuri, pe una a si adus-o in vila respectiva, poate ca va zice ca si Matei ca Irina n-a fost decat un nume dintr-o lista intreaga de alte nume. Ce ar fi putut ramane dintr-o poveste cu cocalari si "printesele" lor intretinute? Nimic!

Imi pare rau ca te dezamagesc, dar poeziile din carte sunt de-a dreptul infantile, vers cu vers, cu rima fortata. "Partile frumoase", cred ca te referi la comentariile "filosofice" ale autoarei, denota ca Binder a redescoperit ca pamantul este rotund si nu patrat, tine mortis sa faca pe moralista dupa ce a trecut de faza de pitipoanca. Modul de scriere si subiectul este manelist, lipsit de originalitate, cu dialoguri de mahala. N-ai ce sa alegi din cartea asta. Este dedicata manelistilor, s-a facut publicitate enorma peste tot pentru o carte lipsita de stil si de orice valoare.
Anonymous said…
Nu vreau sa fiu rautacioasa, dar cartea e un "nimic"!
Asta e litaratura secolului nostru?!? In primul rind, autorii isi formeaza personajele, ca mai apoi cititorii, sa "stoarca" eroul. Ceea ce vreau sa spun, e ca, nu a lasat consumatorii sa caraterizeze personajele cu ajutorul mijloacelor, ceea ce ar fi fost un farmec in volumele ei. A turnat tot ce a putut. Multe momente, in volumele ei, cind simti ca se desprinde din inspiratie, ceea ce nu duce deloc la sete de citit. O alta idee din aceasta carte: ar fi fost frumos ca autoarea, sa cunoaca folosirea instrumentelor gramaticale, doar in urma vesniciei operelor ei o sa se delecteze generatii intregi (nu?), si ar fi urit ca generatia viitoare sa ne arate cu degetul, nivelul inteleactualitatii. Cartea asta probabil e pentru incepatori, sau care colectioneaza carti doar de dragul cititului. Cei care zic ca e o carte de exceptie, va rog, cititi opere de arta vechi si veti simti, ca ideile lor traiesc prezente pina azi. Autorii lasa prin arta calitati de valoare vesnice.
Melinda said…
In plus de cele spuse, Binder minte ca in aceasta carte este vorba de viata ei, personajele sunt fictive. Dupa ce ca scrie prost, mai si fabuleaza peste tot. S-a dat chiar absolventa de management, iar ea nici n-a urmat cursurile vreunei facultati.
Sunt persoane care o cunosc foarte bine si au demascat-o pe un blog, sufera de mitomanie, ii place sa-si creeze o imagine falsa decat cea reala.
Va rog sa cititi comentariile de pe blogul:
http://ioanaradu.com/adevarul-despre-fluturii-irinei-binder/
Anonymous said…
Imi este greu pur si simplu sa citesc toate comentariile rautacioase si pline de invidie...Nu stiu ce aveti cu fata,este doar un om care prin cartea sa a reusit sa ajute pe multi...am citit cartea ei,nu pot spune ca e cea mai buna carte pe care am citit'o vre'o data dar are totusi talent.Nu pot sa cred cum unii oameni pot sa critice asa.Nu iti place nu te impune nimeni sa citesti si mai ales sa critici.Si stiu sigur ca o sa spuneti 'uite inca un fan de'al irinei,uite inca o agramata' sa stiti ca nu imi pasa.Imi dau cu parerea si nu o sa incerc sa ma apar ca 'nu sunt un fan de'al ei' sunt cine sunt si o respect pentru ceea ce a facut.Nu o sa va vie sa credeti dar m'a ajutat...a scris o carte in care ma regasesc si ...si pur si simplu ma facut sa ma simt alt fel...Iar despre ce spui tu,Melina...de ce te'ar interesa atit de mult viata celei ce a scris in timp ce a scris chiar foarte bine? Iubiti sa vorbiti si sa birfiti oamenii fara sa va ginditi...apoi mai intrebati 'de ce unii ma birfesc?' in fine...am spus ce aveam sa spun. E drept ca lumea degradeaza...
Anna said…
vreo* nu îți impune* să vă vină* m-a* altfel* atât* etc.

E drept că lumea SE degradează.. if you know what I mean. ;)
Irina Borozan said…
ei bine Anna,cum să nu pui tu ultimul cuvînt :D merci,am mai aflat cîte ceva nou privitor la gramatică,recunosc că nu prea mă pricep ...da,se întîmplă să fac și greșeli căci fiecare face și mai sunt și de la sat și vorbesc puțin mai incorect,să zic așa...:D mă rog,nu toți au avut profesori așa de buni ca ai tăi..sau poate că e doar vina mea,în fine...frumos blog ai și chiar îmi place să-l citesc,însă cu ”fluturi” chiar nu sunt de acord :D aștept să mai corectezi cîte ceva,să știi că nu m supăr
Anonymous said…
Imi place sa citesc mai multe genuri, de aceea, mereu am considerat cartile ca fiind bune sau proaste. Atat. Acum, dupa ce am citit "Fluturi" , as mai adauga categoria porcariilor monumentale care n-ar fi trebuit sa ajunga carti.
Nicoleta said…
Am citit cartile ei si sincer mi-au placut,am citi pe langa si Mara,Ion,Padurea Spanzuratilor,Patul lui Procust s.a dar pe langa am citit si S.F-uri. Pe mine m-a deranjat foarte tare comentariu la adresa persoanelor care au citit cartea si chiar le-a placut,gusturile nu se discuta,nu sunt "inculta" cum am vazut ca ii acuzati pe cei carora le-au placut cartea. Oamenii au diferite gusturi. Asta trebuie sa intelegi si sa te conformezi. Am inteles ideea. Nu iti place cartea,dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne jicnesti pe noi,care am citito ca sunt inculti pentru ca ne-a placut o carte care tie ti-a displacut. Astept raspuns. Multumesc. As fi foarte fericita daca s.ar opri toate comentariile rautacioase fata de cititorii acestei cartii
Anna said…
Calmează-te... faci riduri și uiți să scrii „citit-o” în loc de „citito”. Și, draga mea, de ce nu îi spui Irinei Binder să nu mai jignească persoanele care nu-i înghit cartea? Sau în situația ei gusturile se discută?
Nicoleta said…
Usor cu atitudinea:-) fiecare om greseste macar o data,eu cred ca am vorbit strict de cititori, nu am zis ca irina binder nu a gresit. Nu am vazut ce a spus Irina Binder de persoanele carora nu le-au placut cartea dar o sa ma uit, si repepet inca o data, eu am vorbit strict de cititorii cartii
Irina Borozan said…
Să înțeleg că arma ta e să corectezi greșelile făcute de alții :D te crezi atît de deșteaptă încît mi se face silă de tine :):) ce ai mă cu cartea și admiratorii ei?
Nicoleta said…
Exact Irina,numai asta stie sa faca
Anna said…
Sper să nu vină ca un șoc pentru tine, dar atunci când scrii o carte și o publici te aștepți atât la reacții pozitive cât și la reacții negative. Acest lucru de întâmplă și cu filmele și cu produsele alimentare, etc. Asta e și ideea să primești un feedback; dar ca autor (în cazul de față) mi se pare josnic să jignești persoanele cărora nu le-a plăcut cartea ta. Oameni care au dat bani pe ea, au citit-o, au avut așteptări și au rămas dezamăgiți. Nu am citit „Fluturi” pornită să desființez ce a zis Binder, din contră.

Legat de cititori: mi s-a demonstrat în nenumărate rânduri că fanii „Fluturi” jignesc și atât. Nu își expun punctul de vedere, nu încearcă să explice de ce cred ei că aceste două volume sunt importante, de ce ar trebui citite? Nu știu câți ani ai, dar imaginează-ți că ai un copil, o fetiță mai exact și ea citește ce-a scris Binder. Ce învață?
Anna said…
Ce tupeu pe capul meu.. să fac măgării din astea pe propriul blog.. parcă sunt la mine acasă..

P.S. îți recomand lămâie, nu mi-aș dori să vomiți...
Madalina G. said…
Irina, numai mie mi se pare ciudat să fii de partea celor care scriu incorect? Mai bine vomiți la câtă prostie și incultură există ;)
Melinda said…
Anna, iata si o recenzie scrisa de o persoana profesionista - scriitorul si criticul literar Ionut Caragea. Desigur, omul nu si-a mai pierdut timpul sa faca analiza pe text, sintactico-morfologica si stilistica, pentru ca maculatura Fluturi este un dezastru si nu merita atata pierdere de timp.

Bineinteles ca Binder l-a jignit si amenintat si pe Ionut Caragea cand acesta a publicat recenzia negativa despre cartea Fluturi in revista Luceafarul. Chiar le-a raspuns clonelor lui Binder sa le mai potoleasca atacurile impotriva lui:

IONUT CARAGEA: "Dragi cititori, au existat foarte multe voci care au pretins că nu am citit cartea Irinei Binder şi că afirmaţiile mele despre autoare nu au fost justificate. Pentru a risipi orice urmă de îndoiala, am scris o cronică literară după ce am recitit primul volum cu foarte mare atenţie şi am dat exemple din roman. Aveţi grijă ce citiţi şi pe ce aruncaţi banii. Cartea Fluturi nu are nicio legătură cu dezvoltarea spirituală, e o invitaţie la degradare spirituală, la decadenţă fizică şi morală. Un om cu capul pe umeri ştie să-şi controleze hormonii şi nu se lasă pradă simţurilor. Deocamdată cronica mea a fost postată pe Cititor de proză, dar va fi publicată şi în alte reviste literare, pentru a informa corect cititorii despre "gogoşile spirituale" pe care le vinde Irina Binder celor cu minţile neantrenate:"

Aceasta este recenzia negativa:

http://www.luceafarul.net/cronica-la-romanul-fluturi-vol-i-de-irina-binder

Culmea ironiei: o semidocta ca Binder a ajuns sa-l jigneasca pe un scriitor si critic literar - Ionut Caragea
http://usriasi.ro/2013/06/06/caragea-ionut/
Anna said…
Mulțumesc frumos pentru link!
Melinda said…
N-ai pentru ce! Adevarul trebuie cunoscut.