O lebădă sălbatică și alte povești de Michael Cunningham

Și atunci te despici în două.
Nici nu-ți poți imagina senzație mai stranie. E ca și cum o bucată de bandă adezivă invizibilă, care te ținea laolaltă, de la frunte până între picioare, a fost smulsă dintr-o dată. 


În primul rând, sunt irevocabil îndrăgostită de copertă. Aș minți să spun că nu a cântărit mult în decizia mea de a citit această carte. Apoi, afundându-mă în poveștile pe care le are de oferit Michael Cunningham, parcă „îndrăgosteala” mea iscată de copertă a trecut pe locul al doilea și m-am lăsat fermecată de imaginația, ironia și umorul care au decorat cu succes fiecare pagină a cărții.

O lebădă sălbatică și alte povești” cuprinde reinterpretări ale clasicelor: Albă-ca-Zăpada, Jack și vrejul de fasole, Lebedele etc. - reinterpretări ce aduc personajele cunoscute tuturor, în vremurile noastre. 

La început, autorul ține să ne  asigure că nu suntem în niciun fel de pericol dacă nu reprezentăm plăsmuirea unui vis dement al zeilor. Cu alte cuvinte, cât timp nu intrăm în categoria prinților sau a prințeselor, nu avem ochii albaștri, părul mătăsos și pielea catifelată - nu suntem o întruchipare a perfecțiunii ce poate aparține doar basmelor - nu o să ne fure liniște vreun zmeu sau vreo vrăjitoare. Din contră, parcă tocmai noi, oamenii de rând, suntem un pericol pentru cei care depășesc aspectul mediocru al muritorilor. După spusele autorului, suntem în stare să facem orice doar ca să moară și capra vecinului. 

Cel de-al doisprezecelea frate poate fi găsit aproape în fiecare seară într-unul din barurile de la marginea orașului, cele care satisfac nevoile oamenilor ce au fost vindecați de blesteme numai parțial - sau n-au fost vindecați deloc. Acolo o găsiți pe bătrâna de trei sute de ani care nu a vorbit destul de clar cu peștișorul fermecat și s-a trezit că strigă: Nu, stai așa, am spus că vreau să trăiesc și să fiu tânără pe vecie! către un ocean dintr-odată pustiu. Tot acolo e și broscoiul cu diademă care se pare că nu reușește să iubească de-adevăratelea pe nici una dintre femeile dispuse să-l sărute și să rupă vraja. Acolo e și prințul care a pierdut ani de zile încercând să identifice locul unde se găsește prințesa pe care era sortit să o readucă a viață cu un sărut, căci în ultima vreme e tot mai puțin dispus să bată munți și văi, preferând să umble din bar în bar, spunând povești interminabile despre fata care a fugit.
În astfel de baruri un bărbat cu o singură aripă de lebădă e considerat norocos.

Avem ocazia de a citi Hänsel și Gretel din perspectiva vrăjitoarei de la care aflăm și câteva sfaturi folositoare în materie de căsuțe făcute din turtă dulce: cărămizile pot fi făcute din zahăr, glicerină, amidon de porumb și câteva toxine pe care le ține secrete. Turta dulce, conform experienței sale, dacă e întărită cu destul praf de ciment, e bună pentru acoperiș. De această dată, vrăjitoarea este victima poveștii, fiind atacată din senin de doi tineri psihopați care înainte de a o arunca în foc, îi mănâncă mare parte din casă. 

Reinterpretarea poveștii lui Jack mi s-a părut cea mai amuzantă, tânărul fiind parcă transformat în genul acela de băiețaș care ajunge de la sat la oraș, apoi cu toții știm cam ce se întâmplă. Ca să evidențieze anumite trăsături umane, autorul pune accentul pe faptul că Jack și mama lui niciodată nu erau mulțumiți cu cât aveau, mereu trebuiau să mai adauge ceva.

Jack și mama lui tot nu au un card American Express negru. Nu au avion particular. Nu dețin o insulă.

O lebădă sălbatică și alte povești” este o cărticică scurtă și simpatică, plină de umor și realitate. Pe lângă copertă și povestioare, trebuie să vedeți ilustrațiile din interior.. dragoste la prima vedere. Lectură plăcută!

Recenzie sponsorizată de librăria online, Libris. Pentru o excursie printr-o gamă variată de cărți, alături de ultimele noutăți și oferte atrăgătoare, intrați pe site-ul lor unde veți găsi și mii de cărți în limba engleză.
Cartea acestei luni o puteți găsi în categoria Beletristică.