„Într-o pădure întunecată” de Ruth Ware

Imediat ce m-am trezit, mi-am dat seama că era o zi bună pentru alergat în parc, pentru traseul meu cel mai lung, de aproape cincisprezece kilometri. Se simțea mirosul ploii de peste noapte, soarele de toamnă se strecura printre jaluzelele de răchită, aurind cearșafurile, și se vedeau frunzele îngălbenite pe margini ale platanului  de pe stradă. 


Îmi amintesc că am citit acest citat și m-am gândit că nu țin în mână o carte plină de suspans, ci un roman care urmează să-și expună conținutul într-un mod liniștit și plăcut. Am avut dreptate doar pe jumătate. Într-adevăr experiența a fost plăcută, dar în niciun caz liniștită. Această trăsătură a cărții am simțit-o pe propria piele, la 4 dimineața, așteptând să se trezească cineva ca să pot să-mi exprim entuziasmul care te cuprinde atunci când citești o carte foarte bună și trebuie să îi spui asta cuiva! Cui să îi spui asta la 4 dimineața?! Exact...


UNELE PETRECERI SE POT TERMINA FOARTE, FOARTE RĂU...

Acțiunea cărții se învârte în jurul unui grup de persoane care participă la o petrecere a burlăcițelor. Printre aceste persoane se află și Nora, scriitoare de romane polițiste și ultima persoană care s-ar fi așteptat să se afle printre invitații acestui eveniment. Ea și Clare, viitoarea mireasă, obișnuiau să fie cele mai bune prietene până la un moment dat când relația de prietenie a luat sfârșit. Vă puteți imagina cât de ciudat este să ajungi în mijlocul petrecerii date în cinstea cuiva cu care nu ai mai ținut legătura de ani buni.

Încă de la începutul poveștii Nora pare să fie exact ca cititorul, confuză. Multe aspecte ale trecutului Norei și chiar al lui Clare sunt ținute ascunse până când toate informațiile par să explodeze în același timp și să te copleșească. Separat, explicațiile cu privire la comportamentele ciudate și deciziile greșite ce au fost luate în trecut, pot fi acceptate, poate chiar înțelese. Aruncate în același timp, șochează atât cititorul, cât și pe unele personaje. 

Cel mai mult mi-a plăcut felul în care misterele care învăluie povestea sunt descifrate în același timp și de Nora și de cititor. Apoi, nici nu mai zic de jocul specific romanelor polițiste, acela în care toate personajele par să fie la un moment dat vinovate și ești sigur, sigur că X este personajul negativ; apoi mai dai două pagini și ești sigur, sigur, sigur că e Y. Dacă e ceva ce sigur veți experimenta pe parcursul lecturii, atunci asta e paranoia. Felul în care Ruth Ware prezintă faptele nu face decât să adauge din ce în ce mai multe întrebări legate de cauze și efecte.  Într-o parte a cărții toată lumea parte să fie ok, ca apoi să ajungi la partea în care parcă toți au ceva de ascuns, toți au motive să dezvolte o latură negativă și să-și dezvolte o altă personalitate. 

Pe scurt, așa cum spuneam și mai devreme, Nora este invitată la petrecerea burlăcițelor organizată în cinstea lui Clare. Alături de ea se află Nina (veche prietenă a Norei și a lui Clare), Flo (persoana care s-a ocupat de organizarea petrecerii și care pare să fi dezvoltat o obsesie majoră pentru Clare), Tom (prietenul gay și de treabă) și Melanie (proaspăta mămică ce abia așteaptă să se întoarcă acasă la copilul și soțul ei). Evenimentul este organizat într-o pădure întunecată, mai exact în vila mătușii lui Flo. O vilă compusă în majoritate din geamuri, fapt care face ca tot ce se întâmplă în interior să fie privit ca un spectacol pus în scenă pentru oricine ar putea trece prin zonă. Povestea este spusă din perspectiva Norei, dar unele capitole încadrează ce s-a întâmplat la petrecerea burlăcițelor, altele redau faptul că Nora a ajuns în spital, grav rănită. Călătoria constantă dintre cele două perioade ne oferă o imagine de ansamblu care prinde formă abia la final, când beculețul se aprinde și pentru noi și pentru Nora. 

Excluzând suspansul pe care l-am trăit, recunosc că atunci când m-am apropiat de finalul cărții, m-am simțit vinovată pentru acuzațiile aruncate în stângă și în dreapta pe parcursul lecturii. Atunci când toate încep să se lege, ca de fiecare dată, răspunsul pare să fi fost în fața noastră în tot acest timp. Mă rog, eu nu am avut timp să mă gândesc la ce indicii am ratat sau pe care le-am interpretat greșit - eram prea ocupată să îmi stăpânesc impulsul de trece peste anumite fragmente pentru a ajunge la o anumită parte. Sigur știți ce vreau să spun... acel moment în care ochii tăi nu mai au răbdare și se aruncă asupra părții cu rezolvarea misterului. 


Recenzie sponsorizată de librăria online, Libris. Pentru o excursie printr-o gamă variată de cărți, alături de ultimele noutăți și oferte atrăgătoare, intrați pe site-ul lor unde veți găsi și mii de cărți în limba engleză.
Cartea acestei luni o puteți găsi în categoria Beletristică.

Comentarii